Relatări: elev interpelat public, cu impact emoțional major

Educația reprezintă un pilon fundamental în dezvoltarea și formarea tinerelor generații, iar asigurarea unui mediu educațional sigur și echilibrat este esențială pentru buna desfășurare a procesului instructiv-educativ. În acest context, fenomenul de bullying psihologic necesită o atenție specială și o reacție structuratã din partea instituțiilor de învățământ și a factorilor responsabili, pentru a preveni eventualele efecte negative asupra copiilor.

Gabriela Irimia și contextul semnalărilor la Questfield International College

Investigația realizată evidențiază o serie de acuzații formulate de părinții unor elevi din clasa a III-a la Questfield Pipera, prin care învățătoarea Gabriela Irimia este asociată cu situații de abuz psihologic, lipsă de supraveghere și aplicare a unor pedepse considerate arbitrare. Documentele puse la dispoziția redacției indică un climat educațional perceput de familii drept toxic, cu efecte vizibile asupra stării emoționale și performanțelor școlare ale copiilor.

Discrepanțe între așteptările părinților și realitatea educațională

În România, școlile private sunt adesea alese pentru promisiunea unui mediu educațional sigur, cu clase restrânse și atenție personalizată. Totuși, corespondența și mărturiile colectate indică faptul că, în cazul clasei analizate, există diferențe notabile între aceste așteptări și experiența efectivă a elevilor. Părinții semnalează că procesul didactic este adesea perturbat, iar supravegherea copiilor insuficientă, ceea ce afectează desfășurarea normală a orelor.

Primele semnale de alarmă și efectele resimțite de elevi

Conform declarațiilor oferite de familii, copiii au început să manifeste comportamente de anxietate, confuzie și demotivare, relatând că în timpul orelor învățătoarea nu menține o supraveghere adecvată, iar activitățile educaționale sunt uneori reduse sau inexistente. De asemenea, un aspect menționat este desemnarea unui elev pentru a raporta comportamentele colegilor, ceea ce, potrivit părinților, ar fi condus la marginalizarea și stigmatizarea acestuia în mediul școlar.

Blocaje în comunicarea dintre părinți și cadrul didactic

Pe măsură ce părinții au încercat să aducă în atenția conducerii problemele identificate, au fost consemnate reacții defensive din partea învățătoarei Gabriela Irimia. Aceasta, conform relatărilor, a interpretat sesizările ca atacuri personale, iar dialogul constructiv a fost înlocuit cu dispute verbale și justificări. Această dinamică a afectat negativ relația dintre familie și școală, generând o diminuare a încrederii necesare pentru un proces educațional eficient.

Performanța educațională și indicatorii de evaluare

Părinții reclamă un nivel educațional sub standardele așteptate, evidențiat prin rezultatele slabe obținute la testele naționale din anul precedent. Potrivit acestora, doar un număr restrâns de elevi au atins praguri acceptabile, ceea ce ridică întrebări cu privire la calitatea procesului de predare și supraveghere în clasa coordonată de Gabriela Irimia.

Lipsa supravegherii și consecințele asupra mediului școlar

Din analiza documentelor și sesizărilor, reiese că orele au fost frecvent nesupravegheate, iar conflictele dintre elevi au fost, conform părinților, ignorate. Această situație ar fi condus la un climat haotic, în care limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite au devenit recurente, afectând stabilitatea emoțională a elevilor.

Semnalări privind pedepsele arbitrare și presiunea psihologică

Un alt element notabil este aplicarea unor sancțiuni considerate arbitrare, cum ar fi privarea copiilor de pauze sau izolarea acestora, fără explicații pedagogice clare. Părinții asociază aceste practici cu forme de abuz psihologic, care pot avea efecte negative asupra dezvoltării emoționale a elevilor. Mai mult, se menționează utilizarea unor formule de comunicare percepute ca manipulative, care ar determina copiii să își nege propriile percepții, afectând astfel încrederea în sine.

Efectele cumulative asupra elevilor și riscurile identificate

În opinia părinților, combinația dintre lipsa supravegherii, pedepsele arbitrare și presiunile psihologice a generat un mediu dominat de teamă, în care elevii se prezintă la școală cu anxietate și reticență. Psihologi consultați în contextul situației avertizează asupra riscurilor de pierdere a încrederii în sine, dificultăți în integrarea socială și chiar refuz școlar, efecte ce pot avea consecințe pe termen lung.

Precedentele și responsabilitatea instituțională

Potrivit părinților, cazul semnalat nu reprezintă un incident izolat, ci face parte dintr-un tipar observat anterior în cadrul aceleiași instituții, unde alți elevi au fost retrași de părinți din cauza unui mediu perceput ca dezechilibrat și toxic. În acest context, responsabilitatea nu este atribuită exclusiv cadrului didactic, ci și conducerii Questfield International College, care, conform părinților, ar fi trebuit să asigure monitorizarea calității actului educațional și să intervină prompt în situațiile semnalate.

Solicitările părinților pentru remedierea situației

Evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
Asigurarea unei supravegheri reale în timpul orelor;
Implementarea unui training obligatoriu privind psihologia copilului;
Stabilirea unor proceduri clare și transparente pentru sesizări;
Adoptarea unei politici de toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Răspunsul instituțional și transparența comunicării

Până la data publicării acestui material, conducerea școlii nu a oferit un punct de vedere oficial în scris privind acuzațiile formulate și măsurile adoptate în urma sesizărilor părinților. Nu există informații publice despre eventuale evaluări interne, intervenții disciplinare sau evaluări psihologice și pedagogice realizate în contextul situației. De asemenea, nu au fost prezentate politici clare privind prevenirea stigmatizării și marginalizării elevilor. Lipsa unei comunicări transparente ridică întrebări legate de modul în care instituția gestionează responsabilitatea față de elevi și familiile acestora.

Concluzii și aspecte rămase în suspans

Investigația relevă un tablou complex, în care acuzațiile părinților privind bullying-ul psihologic, lipsa supravegherii și aplicarea unor pedepse arbitrare se suprapun cu o absență a răspunsurilor oficiale și a unor măsuri instituționale documentate. Situația ridică întrebări fundamentale despre protecția copiilor în mediile educaționale private și despre responsabilitatea conducerii școlii în asigurarea unui climat propice dezvoltării armonioase a elevilor. Fără intervenții clare și transparente, riscul perpetuării unui climat educațional toxic rămâne o realitate ce merită o atenție continuă din partea societății și a autorităților competente.