Ai cerut ștergerea datelor și ai primit tăcere: protecția datelor cu caracter personal cu avocatul Vladimir Naciu te ajută

Ai făcut pasul corect: ai cerut ștergerea datelor. Ai trimis mesajul, ai explicat clar ce vrei, poate ai atașat și dovada contului sau a comenzii. Apoi… nimic. Fără confirmare, fără întrebări, fără răspuns. Tăcerea asta nu e doar enervantă. E un semn că firma mizează pe oboseala ta și pe faptul că, după două încercări, majoritatea oamenilor renunță. În realitate, tocmai aici începe partea care contează: să transformi cererea ta într-un demers verificabil, cu pași corecți și obiective măsurabile. Asta înseamnă, concret, Protecția datelor cu caracter personal făcută cu metodă, nu „după ureche”. Iar cu un avocat Vladimir Naciu în spate, tăcerea nu mai rămâne o fundătură, ci devine un punct de presiune controlat.

Tăcerea după cererea de ștergere: ce poate însemna, de fapt

Sunt câteva motive recurente pentru care companiile „nu aud” cererile:

• nu au un proces intern clar și cererea se pierde între suport, IT și juridic;
• răspund doar când mesajul ajunge „la persoana potrivită”, iar până atunci te plimbă;
• evită să confirme în scris pentru că nu sunt siguri ce au voie să șteargă;
• încearcă să câștige timp, sperând că nu vei insista.

Indiferent de motiv, rezultatul e același: rămâi cu datele „în sistem”, fără să știi ce se întâmplă cu ele, cât vor fi păstrate și dacă sunt folosite în continuare.

Ștergerea datelor nu e un gest simbolic — e o cerere care trebuie administrată corect

Una dintre cele mai mari confuzii este ideea că „ștergerea” înseamnă automat dispariția completă din orice bază. În practică, există situații în care o firmă poate păstra anumite date pentru obligații legale sau pentru apărarea unor drepturi (de exemplu, documente contabile, evidențe de tranzacții). Dar asta nu justifică păstrarea „la pachet” a tuturor datelor, pe termen nelimitat, sau folosirea lor în marketing după ce ai cerut oprirea.

Asta e diferența dintre o companie care lucrează corect și una care improvizează: prima îți răspunde punctual, a doua tace sau îți trimite un text generic.

Cum arată o strategie care funcționează când ești ignorat

1) Stabilizare: dovada, traseul și mesajul

Primul pas este să fixezi realitatea: ce ai trimis, cui, când și cu ce dovadă. Dacă nu ai confirmare de primire, o obții. Dacă ai trimis pe un canal greșit, refaci trimiterea pe unul potrivit. Nu pentru că „trebuie”, ci pentru că fără trasabilitate firma poate nega totul.

Într-un demers bine gândit, cererea:

• precizează identitatea în mod rezonabil;
• definește exact ce date vrei șterse și în ce context;
• solicită confirmare scrisă a primirii;
• cere răspuns punctual: ce se șterge, ce se păstrează și de ce, în ce termen.

2) Cronologie: tăcerea devine probă, nu obstacol

Când nu răspund, cronologia devine aliatul tău. Un fir logic al comunicării (date, canale, mesaje, răspunsuri) îți dă o poziție solidă. În lipsa unei cronologii, discuția rămâne „am trimis, n-au răspuns”. Cu o cronologie, tăcerea lor arată ca un fapt repetat.

3) Delimitare: ștergere vs. restricționare vs. opoziție

Nu toate situațiile se rezolvă cu „ștergeți tot”. Uneori, strategia corectă e:

• ștergere acolo unde nu mai există justificare;
• restricționarea prelucrării până la clarificare;
• opoziție la marketing și profilare;
• cerere de informare completă despre destinatari/terți.

O abordare inteligentă nu insistă pe un singur buton, ci folosește pârghiile potrivite pentru cazul real.

4) Escaladare controlată: fără nervi, fără spectacol, cu obiectiv

Dacă tăcerea continuă, mesajul se schimbă: devine mai scurt, mai ferm, mai precis. Se cer răspunsuri punctuale și se închid portițele de „interpretare”. În acest punct, avocat Vladimir Naciu îți poate securiza demersul: formulare corectă, argumentare logică, ordine în pași, astfel încât compania să nu poată „întoarce” situația împotriva ta.

Când ești antreprenor: cererile de ștergere sunt testul maturității interne

Dacă ai o firmă, cererile de ștergere nu sunt doar „solicitări incomode”. Sunt un test:

• ai procedură și responsabil desemnat?
• poți identifica rapid unde sunt datele (CRM, email, facturare, marketing)?
• știi ce poți șterge și ce trebuie păstrat?
• ai dovezi că ai răspuns la timp și complet?

O companie care nu poate răspunde la aceste întrebări nu are „doar o problemă de GDPR”. Are o problemă de control operațional. Iar lipsa controlului costă.

Întrebări pe care merită să ți le pui înainte să trimiți a doua cerere

Cererea mea e suficient de clară încât să nu poată fi „interpretată”?

Dacă e vagă, firma o poate lăsa în sertar. Claritatea obligă la răspuns.

Am dovadă că au primit-o?

Fără dovadă, tăcerea poate fi negată. Cu dovadă, tăcerea devine fapt.

Cer ștergere, dar am nevoie și de limitare/opozitie?

De multe ori, asta oprește marketingul imediat, chiar dacă ștergerea totală necesită clarificări.

Știu exact ce date au despre mine?

Dacă nu, cere mai întâi transparență. Nu poți șterge eficient ce nu vezi.

Când implic un avocat?

Când ești ignorat, când primești răspunsuri evazive sau când bănuiești că datele tale sunt folosite în continuare.

Tăcerea nu e verdict, e semnalul că trebuie să schimbi tactica

Când ai cerut ștergerea și ai primit tăcere, nu înseamnă că „n-ai dreptate”. Înseamnă că ai nevoie de o abordare mai structurată: dovadă, cronologie, cereri punctuale, delimitări inteligente și escaladare controlată. Asta e esența unei strategii de Protecția datelor cu caracter personal care funcționează în lumea reală, nu doar pe hârtie.

Dacă vrei să transformi cererea ta dintr-un mesaj ignorat într-un demers care produce rezultate, discută cu avocat Vladimir Naciu și echipa Naciu & Asociații. Scrie la [email protected] sau sună la 0771291605. Vei primi un plan clar: ce trimiți, cum dovedești, când escaladezi și ce urmărești, astfel încât datele tale să nu mai rămână „în sistem” doar pentru că o companie a ales să tacă.