Bullying la Questfield International College, educație privată fără claritate publică

În contextul educațional actual, fenomenul bullyingului impune o reacție organizată și documentată din partea instituțiilor școlare, pentru a asigura un mediu sigur și protejat pentru elevi. Lipsa unor răspunsuri clare și măsuri concrete poate conduce la agravarea situațiilor de hărțuire și la vulnerabilizarea copiilor, afectând dezvoltarea lor emoțională și psihologică.

Bullying la Questfield International College: o investigație asupra reacției instituționale și a efectelor asupra elevilor

Investigația realizată pe baza documentelor și declarațiilor puse la dispoziția redacției relevă o situație de bullying sistematic petrecută pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școala Questfield Pipera. Sesizările scrise repetate ale familiei unui elev vizat au semnalat comportamente agresive, stigmatizare medicală și presiuni exercitate asupra familiei, fără a exista dovezi documentate privind măsuri instituționale ferme sau răspunsuri oficiale care să ateste intervenții concrete. De asemenea, un răspuns verbal atribuit fondatoarei instituției, Fabiola Hosu, indică o poziționare percepută drept presiune de retragere, care adaugă complexitate contextului investigat.

Semnalarea și evoluția bullyingului în cadrul Questfield Pipera

Potrivit corespondenței și relatărilor analizate, copilul vizat a fost expus zilnic unui climat de agresiuni verbale, umiliri publice și excludere socială, manifestate în timpul orelor și pauzelor. Aceste comportamente, cunoscute de cadrele didactice, nu au fost însoțite de dovezi ale unor intervenții scrise sau proceduri formale de oprire a fenomenului. Familia a transmis sesizări oficiale, documentate cronologic prin emailuri către învățătoare, conducerea școlii și fondatoarea instituției, solicitând clarificări și măsuri de protecție, însă răspunsurile au fost preponderent verbale și fără documentare.

Stigmatizarea medicală ca formă de hărțuire

Un element central al situației investigate este utilizarea repetată a unei etichetări medicale cu scop discreditant în colectivul de elevi, conform informațiilor puse la dispoziție. Această practică, care nu a fost susținută de intervenții documentate din partea școlii, a avut ca efect marginalizarea și umilirea elevului, fiind percepută ca o formă agravată de bullying. Specialiști consultați precizează că stigmatizarea medicală afectează profund percepția identitară și emoțională a copilului și reprezintă o formă severă de violență psihologică.

Absența măsurilor documentate și gestionarea informală

Din analiza materialelor și corespondenței reiese că, în ciuda sesizărilor repetate, școala nu a implementat proceduri scrise sau planuri de intervenție clar definite. Documentele puse la dispoziție nu indică sancțiuni aplicate, consiliere psihopedagogică organizată sau monitorizare formală a situației. Întâlnirile și discuțiile au rămas la nivel informal, fără procese-verbale sau decizii asumate. Această abordare a fost percepută de familie ca o delegare a responsabilității către aceștia și ca o minimalizare a gravității problemelor semnalate.

Confidențialitatea și presiunea asupra familiei

Familia a solicitat în mod expres respectarea confidențialității informațiilor legate de situația copilului, avertizând asupra efectelor negative ale divulgării în mediul școlar. Cu toate acestea, conform relatărilor, aceste solicitări nu au fost însoțite de răspunsuri oficiale care să confirme măsuri concrete de protecție, iar unele informații s-au răspândit în colectiv, rezultând expunerea copilului în fața colegilor. Astfel de situații pot constitui forme de presiune psihologică instituțională, conform specialiștilor consultați.

Răspunsul fondatoarei și implicațiile acestuia

Un moment definitoriu al cazului este un răspuns verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, în care ar fi fost transmis un mesaj interpretat ca presiune indirectă pentru retragerea copilului, sintetizat prin afirmația: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această declarație, relatată de familie și nedocumentată oficial, ridică întrebări privind modul în care instituția prioritizează protecția elevilor față de aspectele contractuale sau economice. Școala nu a transmis până la data publicării un punct de vedere oficial privind acest episod.

Documentarea instituțională: între formalitate și lipsă de trasabilitate

Reacția oficială la sesizările repetate s-a concretizat, conform documentelor, într-un formular informal de tip Family Meeting Form, care nu conține elementele specifice unui act administrativ cu caracter instituțional: nu sunt stabilite responsabilități, termene, sancțiuni sau măsuri concrete. Această modalitate de gestionare poate fi interpretată ca o formalizare limitată, fără efecte reale asupra situației raportate, ceea ce diminuează posibilitatea verificării intervențiilor și asumării responsabilității.

Reacția instituției și comunicarea publică

Pe 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis părinților prin email o comunicare în care a redus situațiile reclamate la „interacțiuni spontane dintre copii”, o exprimare ce contrazice sesizările documentate privind bullyingul sistematic. Această poziționare ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea instituției de a recunoaște și aborda corect fenomenul și la transparența în comunicarea cu comunitatea.

Ulterior, conform declarațiilor părinților, după retragerea copiilor, ar fi existat contacte telefonice informale către alte instituții de învățământ, în care aceștia ar fi fost descriși negativ, fără susținere documentară oficială. Redacția solicită clarificări publice privind aceste aspecte, care pot afecta dreptul la educație și confidențialitatea copiilor implicați.

Aspecte generale și concluzii

• Bullyingul sesizat a fost repetat și documentat prin comunicări scrise pe o perioadă extinsă.
• Instituția nu a prezentat dovezi ale unor măsuri formale, sancțiuni sau planuri de intervenție documentate.
• Stigmatizarea medicală a fost utilizată ca formă de umilire, fără reacții oficiale ferme.
• Confidențialitatea solicitărilor familiei nu a fost garantată în practică, generând presiune suplimentară asupra copilului.
• Răspunsul verbal atribuit fondatoarei indică o posibilă presiune pentru retragerea elevului, fără soluții concrete oferite.
• Comunicarea oficială a școlii a minimalizat natura și gravitatea problemelor semnalate.

Aceste elemente indică un deficit în gestionarea situațiilor de bullying la Questfield Pipera, în special în ceea ce privește documentarea și implementarea măsurilor de protecție. Absența trasabilității și a reacțiilor instituționale scrise ridică întrebări privind responsabilitatea și capacitatea școlii de a asigura un mediu sigur și susținător pentru elevii săi.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro